Botezuri

Taina Botezului, prima dintre cele şapte Sfinte Taine, este Taina în care prin întreita cufundare în apă ” BAIE IN IZVORUL SFANT” în numele Sfintei Treimi, cel care se botează este curăţit de păcatul strămoşesc şi de toate păcatele făcute până la Botez, se naşte la o viaţă nouă, spirituală, în Hristos şi devine membru al Bisericii, Trupul tainic al Domnului. Săvârşitorul acestei Taine este preotul sau episcopul .

1. Slujba Tainei Botezului

a) Primirea pruncului în faţa uşilor bisericii (pridvor), vrea sã arate că el, nefiind încă eliberat de păcatul strămoşesc, nu e membru al Bisericii lui Hristos şi nici cetăţean al împărăţiei lui Dumnezeu, ale cărei uşi le deschide numai Botezul.

Desfacerea faşei pruncului de către preot, arată că cel ce va sã primească Botezul se dezbracă de omul cel vechi, pentru a deveni un om nou.

Suflarea de trei ori a preotului peste faţa pruncului prin aceasta este zidit sau născut a doua oară, spre viaţa cea nouă.

Rugăciunea  care  urmează  («În  numele  Tău,   Doamne  Dumnezeul adevărului...), este rugăciunea de primire a pruncului în rândul catehumenilor.

Preotul însemneazã pe prunc cu semnul Sfintei Cruci, căci acesta este semnul sfânt al creștinilor, prin care se alungă diavolul. Îl însemnează întâi la frunte, unde este sediul minţii, pentru ca aceasta să fie luminată prin credinţa în Hristos şi cunoaşterea învăţăturilor creştine, apoi la gură, organul vorbirii, pentru ca ea să grăiască numai cuvântul adevărului, şi apoi la piept, sediul inimii şi al simţirii, pentru ca ea să se umple de curăţie şi de iubirea de Hristos şi de semeni.

2. Rânduiala Botezului

Preotul îmbracă veşminte luminate şi se aprind lumânări în sfeşnice, pentru că Botezul este slujba luminării, adică a trecerii catehumenului din împărăţia întunericului şi a păcatului în cea a virtuţii şi a luminii.

a) Materia Botezului este apa. Întrebuinţăm apa ca materie a Botezului, pentru că ea este elementul natural cel mai des folosit pentru curăţenia trupească şi prin urmare simbolul cel mai potrivit al curăţirii spirituale sau sufleteşti, pe care o căpătăm prin botez; ea astâmpără setea, reînnoind deci forţele trupului nostru şi susţinând viaţa, aşa cum Botezul regenerează sufletul şi aduce mântuirea.

Vasul cu apă pentru Botez (colimvitra, cristelniţa sau creştinătoarea)este sfintit.

Fiind sfinţită şi plină de darul Sfântului Duh, apa întrebuinţată la Botez nu se aruncă oriunde, ci se toarnă în loc curat, unde să nu fie pângărită sau călcată cu picioarele.

b) Tămâierea de la începutul slujbei simbolizează buna mireasmă şi sfinţenia Duhului Sfânt, care topeşte şi alungă tot mirosul cel urât al păcatului.

c) Untdelemnul binecuvântat, cu care preotul unge părţile principale ale trupului catehumenului, înainte de Botez (ungerea prebaptismală), se numeşte untdelemnul bucuriei ,untdelemnul catehumenilor sau al mântuirii. El este binecuvântat fie atunci, prin rugăciunea specială înscrisă la locul respectiv în Molitfelnic, fie dinainte. Din el se toarnă în apa Botezului, înainte de ungere, câteva picături în forma de cruce, pentru că untdelemnul binecuvântat este simbolul văzut al darului Sfântului Duh, Care s-a pogorât în apa Botezului la sfințirea ei.

d) Actul cel mai important al slujbei Botezului este întreita afundare a pruncului, de către preot, în apa sfinită din cristelniţă, afundarea pe de o parte arată că temeiul credinței noastre este Sfânta Treime, iar pe de alta închipuieşte cele trei zile cât a stat Domnul în mormânt; prin afundarea în apă închipuim moartea noastră pentru viaţa în păcat de până acum şi îngroparea noastră împreună cu Hristos, iar prin ieşirea (scoaterea) din apă închipuim învierea noastră împreună cu El, pentru viaţa cea nouă, în Hris¬tos. Prin Botez, spălându-ni-se păcatele, ne facem astfel părtaşi morţii şi învierii lui Hristos, intrăm intr-o viaţă nouă, suntem morţi pentru păcat şi viem pentru Dumnezeu.

e) Haina albă, cu care noul creştin e îmbrăcat îndată după Botez, închipuie veşmântul luminat şi nestricăcios al celor spălaţi şi curăţiţi de păcate simbolizând lumina slavei şi a nestricăciunii de care se vor bucura drepţii în viaţa viitoare.

f) Lumânarea care se dă naşului după afundarea pruncului în apă simbolizează lumina interioarã a harului împărtăşit prin Botez şi preînchipuie candela faptelor bune cu care noul botezat va întâmpina pe Mirele ceresc. Botezul este socotit ca o trecere a noastră din lumea întunericului, unde stăpâneşte diavolul, în împărăţia luminii, unde domneşte Hristos. De aci înainte cei botezaţi «sunt toţi fii ai luminii şi fii ai zilei, nu mai sunt ai nopţii, nici ai întunericului (I Tes. 5, 5). 

3. Mirungerea

Urmează ungerea cu Sfântul şi Marele Mir, care constituie miezul celei de a doua sfinte taine. Prin mulţimea mirodeniilor din care e făcut, Sfântul şi Marele Mir arată tocmai mulţimea şi felurimea darurilor şi a puterilor Sfântului Duh.

Ungerea cu Sfântul Mir a noului botezat este deci semnul văzut al împărtăşirii lui reale din darurile Sfântului Duh. Aşadar, după ce, prin Botez, am retrăit moartea şi învierea lui Hristos, prin Sfântul Mir primim şi Darurile Cincizecimii.  

Ungerea cu Sfântul Mir — ca şi cea cu untdelemnul bucuriei — se face la organele principale ale trupului noului botezat: la frunte, ochi, nări, gură şi urechi, pentru sfinţirea simţurilor, pe piept şi pe spate, pentru sfinţirea inimii şi a voinţei, la mâini şi la picioare, pentru sfinţirea faptelor şi a căilor creştinului. 

4. Riturile finale ale slujbei

a) Înconjurarea mesei cu Sfânta Evanghelie şi a colimvitrei de către slujitori, noul bote¬zat şi naşi, în formă de horă, este expresia bucuriei Bisericii «pentru că s-a născut om în lume» şi pentru intrarea în sânul ei a unui nou credincios al lui Hristos; Înconjurarea se face de trei ori, spre slava Sfintei Treimi.

b) Ritualul spălării pruncului, prin ştergerea cu faşa udă a locurilor unde s-a făcut ungerea cu Sfântul Mir, se face spre a şterge Sfântul Mir rămas pe trupul noului botezat şi a-1 feri astfel de o eventuala profanare sau pângărire prin atingerea de ceva necurat;

c) După Botez, preotul împărtăşeşte cu Sfintele Taine pe noul botezat. Astfel, după ce pruncul s-a curăţit de păcatul strămoşesc prin Botez şi după ce, apoi, a dobândit întărirea Duhului Sfânt prin ungerea cu Sfântul Mir, primeşte în cele din urma Sfânta Împărtăşanie.

BotezuriBotezuriBotezuriBotezuri